sâmbătă, 29 iunie 2013

Fantezie

Un singur acord..un singur vals si totul a disparut in ceata; totul, totul mai putin tu.
Ramai acolo ca reper in mijlocul goliciunii din jur. Si melodia canta, canta..acordurile fug si pasii nostrii inconjoara sala; nu, nu sala: pasii nostrii inconjoara luna, aluncand prin eter.
Si nimic altceva nu misca. Am oprit timpul in loc cu melodia noastra.
O rochie din praf de stele fosneste, iar cerul noptii tot te imbraca...si alunecam.
Uitam..si daruim fara limite pret de 5 minute...mai mult decat sublim. Ne daruim.
Inconjurul pamantului in cateva minute..pana la ultimul acord; daca s-ar repeta la nesfarsit, am ramane pierduti in infinit?
Sau pur si simplu straini dupa?!
Ce ramane cand se termina parfumul ametitor ce ne-a invaluit intr-un vals?

Flori, petale si perle. Cateva urme pe luna si putin praf de stele furat. Toate acestea ne raman.
Toate si poate nimic..
Poate le regasim la urmatorul vals.


Eugen Dogu - vals