sâmbătă, 25 mai 2013

Luna, la margine de lac



Printre ramuri, luna rasare, plina si rece.
Chipul ti-e invaluit in ale ei raze si fum, iar glasul ascuns.
Nu pot sa te vad; ma orbesc ecourile surde de pe lacul inghetat...se joaca toate in cercuri cercuri pe neteda lui suprafata.
Vibrezi in noaptea-nghetata, dincolo de ferestri, ascuns in vis, ascuns in gand, dincolo de ce este firesc.
Ochii tai glaciali se aprind cand ma privesc, topind noaptea intr-o vapaie, dar..pe tine, faptura, lacul si luna te cheama-napoi; te fura.
Iti simt respiratia, suflul si caldura..pasii se aud, usori si puternici in acelasi timp..dar te indepartezi si iar iti pierd urma.
Atat de aproape, dar nu foarte aproape.
Inca un pas, inca un pas, inca! Ah, zorii, din nou, din nou...


Opreste-ma la o margine de lac si lasa-ma sa ma topesc in noapte alaturi de tine.
Fragili si puternici; tine-ma de mana si alunga restul in taina noptii fara sa respiram aerul lor.
Lasa zorii sa ne rapeasca pe amandoi. Uita, uita....uita restul.


Luna bella - bachata tango













Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu