100 km / h

Vant...doar vant si viteza asta sunt tot ce simt sau poate nu...
Intr-o viteza cu tine, intr-o masina, iar de-a dreapta si de-a stanga dealuri scaldate in apusuri fara de margini..
Prin viata ca diverse, poate diferite, umbre...
Zbor neoranduit de nimeni, printre sute de cuvinte si nimic nu conteaza decat zborul.
Intind aripi si zbor printre norii miscati de-al meu vis.
Se cutremura stele in abisul gandurilor si sori se sting, se aprind in secunde in sufletul meu, nu in ani.
Apa, aer, foc..se sting si se aprind intre ele. Ard, se sting, renasc, aparent intr-un calendar al unui ciclu natural.
Crampeie de vorbe aruncate pe maluri verzi, langa copaci nadurosi, iar langa focuri: ielele iti joaca destinul in ce culori poftesc; obraznicaturi!
Si eu merg, langa... cineva... cu 100 km/h, poate mai mult.
So close, but so far, dar nu conteaza. Visul merge, masina nu incetineste; e bine.
Toti mazgalim in fumul de tigara.
Tot ce nu ne pierdem pana la urma este sufletul. Si mergem cu 100 km/h cu cineva langa...si e bine.
Nu mint, e bine. Chiar e placut.
Clipe care conteaza doar prin sine si abolesc orice alta suprematie.
Un cerc nu e complet pana nu il inchidem. Pana atunci, prin tot cu 100 km/h si rar, mai incet...doar cand vreau sa ma bucur de ceva.
Ce ciudat..tocmai atunci trece mai repede, mai mult de 100 la ora...
Clipe, ganduri, senzatii, sentimente adunate-ntr-o
clepsidra.

Velerim, velerim!

Vuiesc malurile
Dunarii-nvolburate -
singura-mi plang
pamanturile.
Striga tara cu dor:
Doamne! Doamne,
frunza-mi canta
durerea muta -
cainii nu mai latra,
toti pleaca...
Velerim! Pamanturi goale
in apusuri tandre...
Marie! Marie!
arunca-ti privirea
inspre jos -
Fiului ii spune
ca-mi mor campiile si
oamenii...oamenii uita
si-mi dau in dar
numai spini
in coroane-mpletiti
si mi-i arunca -
Velerim! Velerim!
la picioare mi-i arunca.

Balada lui Maitreyi

Sub stropi de ploaie,

prin miros de toamna - 

ochii ti-i intalnesc.

               Romante adunate-n priviri - 

                glasuri tacute...

                 Mana-ti e calda

                  printre frunze reci

                   si oglinzi-nselatoare  -

                    sparte...de tunet!

                                                      Fie in 3, in 8...

Ori zece - 

Maitreyi si Eliade. 

                                                                                                               Te prind

                                                                                                              intre file:

                                                                                                             alb si straveziu - 

                                                                                                            printre flori,

                                                                                                           printre fluturi - 

                                                                                                          complementar;

                                                                                                         printre vise - 

                                                                                                        abject si mundan. 

                                                                                                                       
                                                                                                                         

Vis de floarea-soarelui

Dincolo de lumea asta mică, m-am pierdut între flori.
O noapte, un vis și un lan de floarea - soarelui.
Am încercat să le redau culoarea prin toate fotografiile găsite, dar nu am reușit prea bine. Nici căldura lor nu am cum să o redau în cuvinte...ele erau încălzite de soare și plină de lumină.
Mi-am amintit de visare când am trecut pe lângă o florărie de pe trotuar, unde împânzite, stăteau ele: florile de floarea-soarelui..

M-au privit, le-am privit, m-ai privit. Pentru că dincolo de lanul de flori din vis erau ochii tăi, pierduți, privind spre cer..cuprindeau tot soarele.

Și ce nevoie mai am nevoie de altceva când în ei se oglindesc razele soarelui?

Poate să sclipească soarele toată ziua, toată noaptea și flăcările să nu se stingă niciodată.

Ochii tăi sunt vii. De ce să le doresc să tacă? Sunt frumoși când vorbesc, așa..plini de simplitate, copilăroși uneori și poate visători.

Cerului fără nori, florilor calde - mii de mulțumiri pentru simplele bucurii fără margini.

Surâsului îi mulțumesc pentru existența glasului tău din seară - o seară dintr-un vis simpatic.

Și totuși vis..vise..somn..ireal. Joc, joacă, desenul unui copil inocent, muiat în culorile unui maestru invizibil.

Inimă nebună de copilă ce nu știe să asculte..încă nu știe și se pierde în iluzii.

Spune-i să te asculte!

Nu pot! Nu am cum, viața nu o înfrânge, zâmbetul ei la fel mare în fiecare zi, indiferent ce i-aș face!

Îi place luna, dar dacă are soarele nu îi mai trebuie nimic.

Îmi place luna, dar dacă am soarele nu îmi mai trebuie nimic. Mă las învăluită de razele sale calde.

Privirea mea se întoarce după el ca și floarea-soarelui...mai bine trăiesc doar pentru o zi...să simt soarele și pot spune că am trăit.

În lanul de floarea-soarelui, în vis regăsi-voi liniștea și ele mi te vor aduce înapoi, dincolo de ploi, dincolo de zile goale...

Vânt domol, câmp și parfum. Frumusețe fără margini. Nebunie fără gând. Un singur drum.

Printre flori, spre tine. Și...m-am trezit!

Din tot și toate au rămas doar florile și câmpul...

IRIS - NU MĂ UITA (via youtube)

Noiembrie

Jilav și gol,
pe-un drum
cercat de ani și ani...
Abătut prin păduri,
colinzi.
Suflet pierdut pe alei -
respiri!
Printre tente tainice și sumbre -
arome alene-mprăștiate,
de vânt alintate.
Răspândește nebunu-n rotocoale -
dogoare și..
firavă dâră -
tămâie arsă
pentru îngerii goi
ce dansează -
prinși-n horă și destin -
fără voie, fără milă,
învăluiți de-un fum fin.

Promenada ghilimelelor …veniti la o plimbare ….veniti sa scoatem dictatura din istorie

Posted on 30 iunie 2012 by kolesattila

Rate This

Iata ca Romania fierbe si lupta pentru principii pentru luni la ora 19 se organizeaza ,, Promenada Ghilimelelor ,, da luni e momentul sa iesim atit in Bucuresti cit si in toata tara trebuie sa aratam ca sintem o forta trebuie sa aratam ca existam , nu numai spuneti ca sintem putini ,nu mai lasati de launul la altul fiti uniti lasati  restul evenimentelor deoparte …precis ca vor mai fii si altele ,focusati pe acest eveniment organizativa in fiecare oras mare din tara si din lume luati o coala A4 puneti 2 ghilimele si iesiti in semnde protest la o plmbare  in tara este peste tot o Piata a Victoriei in lume sint Ambasade aratati ca existam presa blogheri cei de pe FB faceti cunoscuta aceasta promenada .

Plimbare la Guvern pana cand Ponta demisioneaza

Da doamnelor si domnilor dupa Miscarea  Papioanelor :

au urmat petitii peste petitii da s-a descoperit un nou plagiat :

Demisia premierului Victor Ponta cerută de mediul academic – Petitieonline.com

S-a ajuns la peste 10000 de semnaturi si daca neuitam la statistici sintem din toata tara  : le gasiti la adresa 

http://kpollitica.wordpress.com/2012/06/30/promenada-ghilimelelor/

Iata ca sintem din toata tara , mai nul din toata lumea si avem un scop comun acela de a avea principii , acela de a respecta adevarul da vrem ca hotia si minciuna sa fie taxata in mod corespunzator , dar acest om care pentru mine nu este prim ministru , acest om care a furat impreuna cu ceata lui de hoti care acapareaza si face de rusine Romania in intreaga lume trebuie sa plece , mai ales dupa ultima lui actiune penala intreprinsa de el actiune pe care eu si inca cel putin 34 de cetateni am denuntato la doamna Prim procuror al Romaniei Laura Codruta-Kövesi iata printr-un denunt :

Denunt penal impotriva numitului Victor-Viorel PONTA si numitului Andrei Marga….

iata ca la Bruxelles a fost o persoana curajoasa care :

Amana Sousa Ferro
AM FOST AZI LA CONSILIUL EUROPEAN!
Consiliul este o cladire care ocupa un cvartal intreg, cam ca Banca Nationala la Bucuresti. Toata zona era imprejmuita de blocaje ale politiei, nu treceau nici oameni, nici masini, si mai e si un mega-santier in fata Consiliului. Nu te puteai apropia de cladire fara badge de summit. De care eu n-aveam. Aveam insa un badge de lobbyist la Parlament, si am gasit un politist mai distrat care m-a lasat sa intru in zona Z (desi badge-ul meu nu imi dadea acest drept). Inauntru insa, nimic. Delegatiile soseau pe tacute in masini negre, cu geamuri negre, cu politie pe motociclete inainte si dupa, si intrau pe o intrare laturalnica intr-o curte interioara, iar abia acolo (unde nu ii mai puteam vedea) imi imaginez ca coborau din masina, urcau scarile, dadeau mana cu Van Rompuy etc. Nu am vazut/auzit nici un alt roman in toata zona. Am lasat coala A4 cu mesajul meu in geamul unei dube a presei (ziaristi nu se vedeau la fata locului, probabil erau toti in zisa curte interioara). Nici nu am apucat bine sa fac asta, ca un nene de la Siguranta si-a dat seama ca n-am badge-ul care trebuie si m-a scos afara din zona Z. Atat am reusit sa fac. Macar am incercat.

Si a urmat ieri si o noua miscare ,, Miscarea Ghilimelelor”  la fel de frumoasa ca ,, Miscarea Papiaoanelor:

Iata ca Romania fierbe si lupta pentru principii pentru luni la ora 19 se organizeaza ,, Promenada Ghilimelelor ,, da luni e momentul sa iesim atit in Bucuresti cit si in toata tara trebuie sa aratam ca sintem o forta trebuie sa aratam ca existam , nu numai spuneti ca sintem putini ,nu mai lasati de launul la altul fiti uniti lasati  restul evenimentelor deoparte …precis ca vor mai fii si altele ,focusati pe acest eveniment organizativa in fiecare oras mare din tara si din lume luati o coala A4 puneti 2 ghilimele si iesiti in semnde protest la o plmbare  in tara este peste tot o Piata a Victoriei in lume sint Ambasade aratati ca existam presa blogheri cei de pe FB faceti cunoscuta aceasta promenada .

Plimbare la Guvern pana cand Ponta demisioneaza

Iata un exemplu Aradul luni la ora 19 locatia :

PS: TOTUL ESTE INTRE GHILIMELE CA SA NU FIU ACUZATA DE PLAGIAT.
IDEEA ARTICOLULUI APARTINE LUI KOLES ATTILA
http://kpollitica.wordpress.com/2012/06/30/promenada-ghilimelelor/

Frumusete uitata

In cursul zilei de 27.05.2012 am trecut prin satul romanesc si pret de o ora am respirat un aer calm si curat.
M-am reintors in anii copilariei si prin batrana ce m-a primit in casa ei am revazut-o pe propria bunica: femeia simpla si sincera care imi facea toate poftele de copila.
Si cu toate astea..satul  nu mai avea chiar acelasi aspect al copilariei..dar a pastrat o parte din farmec.
Populatia este clar imbatranita si nimeni nu poate nega saracia evidenta.
Satul si viata la tara este in deriva.
Tinerii pleaca, negasind posibilitatea de a lucra; in urma raman batranii..mult prea batrani pentru a lucra si care au trait o viata intreaga la sat, iar acum nu au alta optiune.
Increderea celor din sate este greu de castigat. Sau mai degraba, deja nu mai este vorba de incredere; sunt indiferenti, obisnuiti cu gandul ca nimeni nu face nimic pentru ei.
As vrea sa vad ca pasa cuiva de acesti oameni. Ca ceva ii poate trezi din amortirea in care se afla.
Vrem sau nu sa recunoastem, ne tragem seva din satul bunicilor, din satul acela traditional unde ne jucam printre copaci si ne ascundeam; ceva ne va lega intotdeauna de campul acoperit de grane sau struguri.
Astazi, ma doare sa vad cum frumusetea satului este lasata in paragina, cum rodnicia se stinge incet.
Nimic nu se compara cu amintirile legate de focul din vatra, cu mirosul proaspat de dimineata din gradina unei curti micute.
Simplitatea omului este un concept ignorat din ce in ce mai mult, valorile sunt uitate, iar de multe ori cei care vorbesc despre ele sunt considerati demodati sau li se spune ca reinvierea traditiei nu are sens. Trist este ca multi dintre tineri considera ca este mai bine.
Este oare mai bine sa ne lasam valorile in urma? Este oare mai bine sa ignoram totul pentru modernitate? Este ignorarea oricarei reguli de conduita o solutie?
Unde este limita dintre modern si traditional? De ce modernitatea trebuie sa insemne abolirea traditiei?
Asta se intelege astazi prin modern? Oare libertatea si modernitatea nu sunt prost intelese?
Si mai important de atat..cum cineva poate sa uite sa incerce sa cultive si astazi caldura pe care o resimteam in casa veche a bunicilor?
Cum reuseau sa traiasca uniti o viata simpla? O viata simpla, cu o doza sanatoasa de respect si principii.
Poate ca societatea care se afla clar intr-un declin din punct de vedere al moralitatii si umanitatii trebuie sa mai arunce un ochi in trecut.
Poate am deschide ochii si am vedea ce este cu adevarat valoros.
In amintirea copacilor de care ne agatam pentru a lua un fruct copt, a jocurilor inocente de pe ulita, pentru aroma frunzelor de nuc...
In amintirea familiei calduroase, respectului si principiilor de viata.