Tu si eu

Aluneca  flori

uscate de toamna,

in rotocoale de fum –

peste ale noastre clipe…

Tremura apa-nfiorata

de-a  lor atingere –

cum ma cutremur  si eu

de-a ta privire  -

stinsa in ecoul  vantului,

ce-ngana simplu

ritmuri vii  si visinii,

imprastiind

suspine  adanci

sculptate in timp –

precum surasul tau

intr-o inima ascuns…

Iar tu si eu –

pe-o banca ,

pierduti  intr-o privire –

nu simtim nimic…